SUPERCOMUNICATORI
„Nu spune puțin în vorbe multe, ci mult în vorbe puține”
Pitagora
Cred că am mai folosit cândva această frază: „La baza oricărei relații stă comunicarea, la baza civilizaței stă respectul”, o să preiau o idee de la un mare terapeut: „Orice comunică”, de la culoarea părului, la stil vestimentar sau cadența vorbirii.
În prezent se consideră că există multe erori perceptive, uneori: „căutăm coerență și sens, făcând conexiuni cu ceea ce este cunoscut și astfel ne simțim mai bine în ceea ce privește felul în care ne reprezentăm lumea și în care ne înțelegem mediul.” ( Mindwandering, pg.182), uneori avantajul unui flux, cum se spune în termeni de specialitate de sus în jos, top-down, de la creier la simțuri, poate fi un blestem îngrozitor, de exemplu, uneori când vedem o persoană pentru prima oară, ne putem simți automat atrași sau putem simți repulsie, anumite mecanisme din creier compară această persoană cu persoanele cunoscute, iar dacă aceasta are ghinionul să semene cu un unchi de-al nostru pe care nu îl agreăm, îl clasificăm automat ca fiind nesuferit fără să îl cunoaștem.
În meditație se spune să ne păstrăm inocența și curiozitatea începătorului, deoarece pentru el lucrurile sunt noi, nu au bogata experiență a expertului, care învață să nu se mai bucure de lucrurile simple. În psihoterapia sistemică de familie nu se pun etichete patologizante, personal în pofida unui diagnostic, abordez fiecare caz ca fiind unic, încerc să cunosc și să respect fiecare client în parte.
Când îți dedici o viață profesională artei comunicării ( deoarece este vitală în profesia pe care o practici, devii șocat când descoperi o carte care îți demonstrează că mai ai multe de învățat despre comunicare.
Supercomunicatori este poate o carte complexă care răstoarnă multe paradigme.
Oricâte ore de dezvoltare personală am avea, consider că există la fiecare psihoterapeut anumite sensibilități din istoricul său de viață sau sistemul de valori în care crede, care îl fac vulnerabil în a avea o atitudine care nu judecă, echidistantă. Când un client mi-a spus că viața este despre noroc, am început să-i țin o predică cum că fără multă muncă nu reușești nimic, personal nu cred în destin, noroc mă preocupa încă din liceu fraza „Dumnezeu prevede dar nu predetermină”, cred că există liber arbitru și consider că în spatele fiecărui om de succes, fie că este din domeniul artei, sportului, educației sau afacerilor este multă muncă. Uneori chiar dacă ai cărți proaste poți câștiga jocul dacă ești disciplinat și perseverent.
Nu m-am mirat că a doua ședință nu s-a prezentat deoarece, nu clădisem relația terapeutică, ba chiar mai mult i-am contrazis propriul sistem de valori. M-am consolat cu fraza că nu există eșec ci feedback, sper că am învățat ceva din această experiență, pe care o să-l aplic în viitoarele interacțiuni.
Psihologia ca orice știință ( ex fizică, chimie) are atât o latură pozitivă cât și una negativă. Există multă psihologie în spatele strategiilor de marketing, există multe manipulări în lumea virtuală. Consider că sunt importante scopul și finalitatea demersului. Psihoterapia este orientată spre rezolvarea problemelor clienților.
Maturitatea înseamnă printre altele la a trece de la moralitatea convențională, la cea postconvențională, sau chiar cea bazată pe principii etice universale. Chiar și în religia creștină se prespune trecerea de la vechiul testament, când discernem între bine și rău din frică, la noul testament , când se face lucrurile corecte din iubire.
Charles Duhigg, în cartea sa Supercomunicatori consideră că există există 3 tipuri de conversații: Despre ce este vorba cu adevărat? Cum ne simțim? Cine suntem?
„Prima mentalitate-mentalitatea decizională-este asociată cu conversația: Despre ce este vorba cu adevărat? este activă ori de câte ori ne gândim la chestiuni practice, precum alegerea sau analizarea planurilor.
A doua mentalitate-mentalitatea emoțională-apare când discutăm despre: Cum ne simțim? și se bazează pe structuri neuronale-nucleul accumbens, amigdala și hipocampul, printre altele care contribuie la modelarea convingerilor, emoțiilor și amintirilor noastre.
A treia mentalitate-mentalitatea socială apare când discutăm despre relațiile noastre, despre felul în care suntem percepuți de ceilalți și ne percepem noi înșine, precum și despre identitățile noastre sociale. Acestea sunt discuții de tip: Cine suntem?” ( Supercomunicatorii, pg. 38-40 )
O comunicare reușită implică recunoașterea tipului de conversație care are loc și apoi sincronizarea reciprocă.
„Într-o conversație de tipul despre ce este vorba cu adevărat, mai întâi recunoaște că aceasta este o negociere, apoi identifică ce vrea fiecare, apoi cum vom alege împreună.” ( Supercomunicatori,pg.76 )
„S-au schimbat multe paradigme, în ceea ce privește negocierile, cei mai buni negociatori nu se luptau pentru a primi cea mai mare felie de plăcintă. Mai degrabă, ei se străduiau să mărească plăcinta însăși, găsind soluții reciproc avantajoase în urma cărora toată lumea pleca mai fericită decât înainte. …Negocierea, în rândul celor mai buni practicanți ai săi, nu este o bătălie. Este un act de creativitate ( Supercomunicatori, pg. 77-78 )
La a doua mentalitate se dorește să se ajungă la o conectare emoțională care este declanșată de punerea unor întrebări profunde și schimbând vulnerabilități. Ca psihoterapeut nu am o atitudine neutră vis-a-vis de clienți, uneori particip activ, răspunzând la întrebările pe care le solicit și lor și am observat că atitudinea colaborativă creează o conexiune mai puternică cu clienții, facilitând schimbarea în favoarea obiectivelor terapeutice.
Ca psihoterapeut îmi cultiv capacitatea de a asculta, dar încă am lacune, la acest capitol, dar în privat observ că sunt foarte puțini oameni care au răbdare să asculte, este cunoscută tehnica bumerangului, de exemplu, tu spui ceva cum ar fi aseară am avut un accident, iar celălalt începe să întoarcă conversația către el, da și eu am avut un accident săptămâna trecută, începând să descrie detaliat evenimentul, nefiind interesat decât să vorbească despre propriile probleme. Charless Duhhigg spune că într-un conflict scoatem la lumină emoții demostrând că ascultăm ( Supercomunicatori, pg 181 ), iar noi dovedim că ascultăm dacă punem întrebrări, rezumăm ceea ce am auzit ( reformulăm cu cuvintele noastre ), întrebăm dacă am înțeles corect. (Supercomunicatori, pg. 183)
La mentalitatea socială: „Cum vorbim despre cine suntem? 1. Scoate la lumină identități multiple.2. Pune-i pe toți pe picior de egalitate. 3. Creează grupuri noi construind pe identități existente.” ( Supercomunicatori,pg. 241 ).
În prezent consider că pentru a fi un bun psihoterapeut, nu este suficient doar să fii empatic, trebuie să ai mai multe calități și abilități de comunicare. Fiecare reușită sau eșec profesional, te împinge să devii mai competent, mai studios, mai curios de mecanismele psihicului uman.
„Oamenii se urăsc pentru că se tem, se tem pentru că nu se cunosc și nu se cunosc pentru că nu comunică”
Martin Luther King
Psihoterapeut sistemic de familie și cuplu Ana Maria Boerescu
Bibliografie:
- Mindwandering, Moshe Bar, Editura ASCR, 2023
- Psihologia dezvoltării umane, Ana Muntean, Editura Polirom, 2009
- Supercomunicatori, Charles Duhigg, Editura Publica, 2024